Pictori, graficieni, un sculptor, un artist video si vreo doi inarmati si cu aparatul de fotografiat au fost pusi in peisaj de catre Fundatia Rubin. Participantii la tabara au fost Ana Adam, Sorin Bijan, Horia Bojin, Iulian Vitalis Cojocariu, Gheorghe Fikl, Tiberiu Giuca, Elicondiu Iovan, László Mátyás, Cristian Sida, Nada Stojici si Sorin Vreme.
Administratia Bazinala a Apelor Banat a intregit evenimentul incheiat duminica, trimitand, sambata, la fata locului, cativa dintre cei mai de succes scriitori timisoreni care s-au lasat inspirati tot de Dunare. Seara de sambata, doldora de arta, s-a consumat in jurul focului, artistii laudandu-si operele sau facand teatru de umbre, scriitorii, citindu-le celor dintai pagini dijn povestile lor. Seara de lectura a facut parte din proiectul "Dunarea, corp viu” derulat de ABAB si USR, iar participanti la eveniment au fost Alexandru Coltescu, Tudor Cretu, Nicolae Jinga, Borco Ilin si Robert Serban. Iar daca lucrarile artistilor vor istorisi intr-o viitoare expozitie cum a fost in tabara, creatorii marturisesc inca de acum prin viu grai ce a insemnat pentru ei aceasta experienta.
"Prima data la Dubova: il simt ca pe un spatiu puternic si restrictiv. Blocheaza spatele, dreapta, stanga si-mi intoarce capul spre Cazanele Mici, care in mod iluzoriu par inchise si ele, iar Dunarea mi se arata fara lungime. Doresc sa-mi pastrez disciplina si sa fiu "doar” prezenta. Circumstantele ma fixeaza in proximitate prin subiectele oferite. Imi continui programul de desen. Relatii liniare pretextate de plantele vecine cabanei. Barocul intrinsec al sfesnicelor relationat cu cel reinnoit nocturn cu moliciunea si fragilitatea cerii. Portretele ratate dar cu bucurie regasite in repertoriul cercetarii lui Laci”. (Ana Adam)

"Orice panza este o oglindire. Prin urmare, n-am cum sa fiu multumit de ea, fiindca nu sunt niciodata multumit de mine. Pictez rateuri dupa raturi cu gandul sa le corectez, sa ma corectez. Orice pas pe panza e un flux de culori si idei, un pas aparent stabil, care ma impinge inainte. Insa la final aflu, uitandu-ma in urma, ca drumul n-a fost perfect. Niciodata, nimic nu-i perfect! A, ba da: Iphonul meu! El stie totul, el poate totul. Cu el am facut fotografia pentru tabloul cel mare. Fotografia e o imagine stabila, la care eu, un ins... aparent instabil m-am raportat continuu. In ea am vazut ridurile stancilor, ale apei, ale aerului, asa cum le vad intr-o oglinda pe ale mele. Lucrarea mea este o cautare a nemultumirii, a nemultumitului care sunt. Sunteti multumiti?” (Gheorghe Fikl)
„Aici e-un undeva, e loc de intamplare de-o buna seama si nici o zi nu e la fel. ..si asta e bine” (Tiberiu Giuca)
In plan personal tin sa amintesc faptul ca, brazdat fiind de ape limpezi si de stanci semete, am reusit sa ma zauit de atelier, de Timisoara si sa ma umplu, ca apoi sa dau pe-afara pictand, in linistea ce nu-mi aduce aminte de nimic. ” (Elicondiu Iovan)

Asta a fost Dubova, o stare a „comeseniei” pe panza! (Cristian Sida)
"Memoria pamantului, apa calatoare stranse intr-un nod de linii, spatiu, dimensiune aducatoare de viata, natura vesnica mama, generoasa, vibreaza si fericeste orice ochi”. (Nada Stojici)
"Trei proiecte video ce se rezuma aici doar la inregistrarea imaginilor- sapte ore de material brut,
Dunarea ca artera de comunicare ce impune celor ce o folosesc o alta desfasurare temporala, navigarea prudenta a barjelor prin stramtori.
Dunarea ca zona de demarcare a limitelor celor doua tari socialiste Romania si Yugoslavia. Zona Cazanelor ca vad predilect al travesarilor ilegale a frontierei,
Reperele luminoase: verde pentru Romania
rosu pentru Yugoslavia.
