Reclama ta aici! Contacteaza-ne pentru detalii.advertisment
Reclama ta aici! Contacteaza-ne pentru detalii.advertisment
advertisment
advertisment
Reclama ta aici! Contacteaza-ne pentru detalii.advertisment
Te afli la: Home / International / Haute couture si traditionalism romanesc:

Haute couture si traditionalism romanesc 

Autor:
Tibi Galateanu
Publicat la:
12/11/2011
Vizualizari:
970
Rating:
  (3) din 1 voturi

Colecția 100% RO este un amestec între moda franceză haute couture și portul popular românesc, o combinație între ie și pantofi cu toc, între rochiile de gală lungi și bundițele țărănești. Proiectul s-a născut din impulsul francezului Philippe Guilet, ca un mod de a reinterpreta valorile tradiționale, dar și ca o sfidare a prejudecăților legate de România. Alături de el, cinci designeri români și 50 de meșteri populari care au participat la conturarea colecției și-au văzut creațiile defilând la București în cadrul spectacolului „Prejudecăți".

Pe 10 noiembrie Ambasada Franței din București s-a transformat într-o casă uitată într-un peisaj hibernal. Aduse înăuntru, ramurile copacilor complet albi atârnau deasupra unui covor continuu care trecea prin mare parte dintre încăperile de la parterul clădirii. De-a stânga și de-a dreapta lui, invitații așteptau pe scaune debutul defilării.

ținută „Anca" – salopetă din fetru cu broderii negre; „Camelia" – cojoc și broderii de mărgele; rochie din lână tricotată; ținută „Lena" alături de cojocarul Constantin Juravle

100% RO s-a prezentat de la început ca o reinterpretare a valorilor tradiționale românești din perspectiva unui francez. Cojocul, zgardanele maramureșene (brățări sau coliere din mărgele) ia, bundițele din piele de oaie, oul de Paște încondeiat, sau coloana infinitului a lui Constantin Brâncuși au fost analizate și redesenate de directorul artistic al ambasadei Franței, Philippe Guilet în 31 de ținute cu nume românești. La crearea vestimentațiilor au colaborat și designeri români precum Mihaela Glăvan, Kristina Dragomir și Claudia Castrase, dar și 50 de artizani populari care au avut grijă ca manufactura îmbrăcămintei să păstreze regulile tradiționale.

Decorațiunile specific românești puteau fi recunoscute în fiecare dintre vestimentații, într-un context complet schimbat față de ce ne-am aștepta de obicei. Ținuta „Anca" a fost completată de o pălărie înaltă de astrahan, „Constantina" avea același fetru folosit în cojoacele și vestele ciobanilor, de data aceasta cusut ca o salopetă albă, ornamentată cu modele din dantelă neagră. Pe măsură ce spectacolul avansa alternând melodii franceze și cântece românești cu versuri în franceză, culoarea ținutelor se aprindea din ce în ce mai mult, ca trecerea de la iarnă la vară. Apogeul anotimpurilor a fost marcat de vestimentația „Irina", o rochie strâmtă, lungă până în pământ și foarte greu de purtat în combinație cu tocurile înalte în forma Coloanei infinitului. Catifeaua vișinie dublată cu mătase ciclamen a fost brodată integral cu perle de culoare portocaliu-arămiu, ca simbol al Soarelui.

Pe alocuri, Guilet a exagerat simbolistica românească. Taiorul „șindrilian" a fost alcătuit din 6.000 de bucăți de lemn lucrate manual în forma unor șindrile, de un tâmplar din Baia Mare. Alteori, folclorul românesc nu mai părea să fie de ajuns. „Ileana" a defilat acoperită de o rochie Henric al VIII-lea, „Alina" a fost îmbrăcată asemeni unui toreador cu o vestă scurtă, brodată cu perle, iar „Sultana" a purtat o rochie „încondeiată" cu motive de Paște, dar prezentată într-un design care aducea aminte de un faraon egiptean. Momentul cu influențe țigănești a adus rochii înflorate și culori vii, în timp ce Guilet a închis defilarea, plimbându-se la braț cu un model îmbrăcat într-o rochie de mireasă albă. Purta cizme înalte și un chimir lat, ornamentat din belșug cu aceleași motive tradiționale românești care i-au servit ca inspirație în crearea întregii colecții.
 
 




 

advertisment
advertisment